• Baze de date online:
  • Arheologie
  • Etnografie
  • Monumente
  • Muzee
  • Carte
  • Arte interpretative

Piatră de mormânt. Piatra de mormânt a zugravului Gheorghe din Tricala
Piatră de mormânt; Piatra de mormânt a zugravului Gheorghe din Tricala - Muzeul Naţional de Artă al României - BUCUREŞTI (Patrimoniul Cultural National Mobil din Romania. Ordin de clasare: 2117/26.04.2005 - Tezaur)

Deţinător / Owner
Muzeul Naţional de Artă al României - BUCUREŞTI
Nr. inventar / Accession number
MNAR 14 888/37
Tip / Type
Piatră de mormânt
Titlu/Subtip / Title/Subtype
Piatra de mormânt a zugravului Gheorghe din Tricala
Scoală / School
Atelier moldovenesc
Material
Piatră sculptată în méplat
Material/Tehnică (text)/ Material/Technique (text)
Piatră sculptată în méplat
Datare / Dating
1530
Fişă întocmită de / Record made by
Pătrăşcanu, Lucreţia
Ordin de clasare / Classification order
2117/26.04.2005 - Tezaur
Poziţia 1
Descriere / Description
 
Lespedea de mormânt a zugravului Gheorghe din Tricala este punctul de răscruce între plastica funerară a epocii ştefanienu şi cea a secolului XVI. Astfel, se păstrează forma trapezoidală a pietrei, dar se pierde chenarul decorativ marginal şi capătă preponderenţă decoraţia vegetală în dauna celei geometrice. Iconografia este originală în context moldovenesc, pentru că Pomul Vieţii şi vârtejul solar de deasupra lui vor fi întâlnite abia peste jumătate de secol, şi doar în sculptura funerară a Ţării Româneşti. Câmpul central, a cărui decoraţie consta în repetiţia unui motiv care are la bază palmeta (în redactări de o mare diversitate), este ocupat aici de pomul vieţii căruia palmeta i se subordonează. Inscripţie în slavonă: Acest mormânt este al robului lui Dumnezeu, meşterul Gheorghe zugravul, venit din ţara Tricalei; şi a răposat la viaţa veşnică [în zilele binecinstitorului... în anul 7038, luna ianuarie] 15. Piatra se afla în vecinătatea bisericii din Curtea domnească de la Hârlău şi este una din rarele mărturii despre artiştii care au lucrat în Moldova în secolele XV - XVI. Specialiştii au presupus că zugravul este fie autorul picturii bisericilor ştefaniene din Milişăuţi şi Pătrăuţi (Ştefan Meteş, pe baza unor inscripţii găsite acolo) - fie al unei picturi exterioare, ţinând cont de faptul că prima pictură exterioară moldovenească (chiar la Sf. Gheorghe Hârlău) a fost datată până acum 1530 (P. Ş. Năsturel).